Atelier de modelaj

OOC: ACest atelier este inauntru conacului familiei Onde, nici decum un loc public
BIG: Peste rochia alba, mulata si simpla se afl aun sort alba cat sa o acopere. Zambi si lua din lada niste lut tare si-l puse pe planseta. Lua dintr-un sertar ebosuarele si le puse langa lut. Zambi si lua de jos dintr-o galetusa apa, incepand sa stropeasca lutul ce deveni ca noroiul. Isi baga mana in el si incepu sa-l preseze dandu-i o forma
-trei ore mai tarziu-
Incepuse sa retuseze talia fetei pe care o modela. Era destul de greu lucratul l ao marime reala.

OOC: topic privat. Numai eu si Malfoy.

Roran cauta prin camere trusa cu unelte. Pur si simplu nu reusea sa isi aminteasca unde o lasase.
Trecusera deja trei zile de cand fusese angajat, reusind de fiecare data sa piarda ceva. Totusi, de obicei le gasea.
Dechise nelamurit o usa, parandui-se familiara. Inra cu precautie.

Tresari astfel se intoarse pe calcaie cu totul spre baiat, de pe mainile ei curagand lutul inca umed. Il privi curios pe baiatul ce intra in incapere

Roran privi surprins mainile ei pline de lut.
- A... ati vazut cumva trusa cu sculele de reparatie?
Intreba stanjenit de situatie.

Se gandi cateva clipe
-Cred ca e in dulap, intra si ia-o. Zambi si lua un cutitas din lemn pe care il duse spre bustul creeatiei ei. Incepu sa taie bucati dand formele finisate rochiei de pe modelul sau. Zambi si se apropie de fata, unde puse o mna pe lut si isi puse cutitasul in gura. Se urca pe un mic scaunel si se apleca usor in fata incepand sa contureze cu mainile ochii

Roran intra, apropiindu-se de dulap si deschizandu-l.
Dadu peste o adunatura de cutiute cu diverse obiecte.
Incepu sa cautre trusa, alegandu-se cu ea cazandu-i in cap.
Fara sa spuna nimic, o ridica de pe podea, uitandu-se lung la sculptura fetei.

FInaliza fata sculpturii. O fata care plangea, cu hainele rupte si rani pe umeri. Cu parul lipit de frunte si totusi in vant. O sculptura care sufera.
Isi puse mainile pe sort stergandu-le

Roran privi in continuare usor surprins sculptura.
Din obisnuinta nu spuse nimic, gandindu-se pur si simplu la amintirile trezite de formele lutului. Nu isi dadu seama ca statea pur si simplu in mijlocul camerei cu trusa in mana uitandu-se la sculptura.

Lua un al eboshon si incepu sa dea o finisare tuturor formelor. Obosita se dadu in spate si-si indrepta corpul.
-Le-ai gasit? Zambi caldu si-si trecu o mana peste frunte

Roran tresari, rupand brusc visarea.
- Ah... Da.
Raspunse uitandu-se usor nelamurit la trusa din mana sa.
- Aa... frumoasa sculptura.
Zise in cele din urma.

-Mersi, o s-o las cateva zile sa se usuce si-apoi o mut in depozitul din spate. Familia mea cam pe acestea isi castiga banii. Zambi relaxata si se apropie de baiat. Zambi larg
-Iti sta bine imbracat asa

Roran o privi lipsit de expresie. Stia prea bine ca daca avea sa poarte hainele nu mai aveau sa arate la fel de bine.
Ignora faptul dand sa iasa cin camera.

-Asteapta-ma si pe mine mylord> zambii si+si dadu jos sortul si il puse in cuier spre surprinderea multora fiind foarte ordonata

Roran fu mai degraba surprins de felul in care i se adresase decat de gestul de meticulozitate al fetei. In afara catorva trecatori ignoranti, care in prostia lor in considerasera nobil datorita posturii pe care o avusese cu atatia ani in urma, nimeni nu i se mai adresase asa.
Totusi, evita din reflex sa o contrazica cu privirea la vreun aspect, neuitand ca era doar un angajat.
Desi ar fi preferat sa isi adune gandurile, se opri din mers urmandu-i cuvintele si asteptand-o.

-Vrei sa facem o plimbare prin gradina sir? Zambi scurt si se apropie de baiat. PAsea incet, calculat

Roran ii urmari mersul, ridicandu-si privirea de la varfurile pantofilor ei pana la maini, pentru a le vedea curatate de lut.
Neavand ce altceva sa spuna, aproba incet din cap.

Se oprii in pragul usii intreband zambiitoare.
-Sotia ta cum se simte? Ii ridica capul in maini si-i zambi cald
-Priveste-ma in fata cand vorbim, simt ca vorbesc la pereti altfel

Roran isi ridica privirea ezitant.
- Se simte bine, doamna. O sa nasca in doua luni.